Intamplarea a facut sa fiu in mod deosebit placut surprins de frumusetea unui oras, lucrurile de valoare si nu in ultimul rand ospitalitatea si modernismul de la hotel bliss din Sibiu. Insa pana acolo mai este cate ceva de reamintit.
Sa o iau cu inceputul, adica unul din factorii cei ,mai relevanti prin care sa pot ajunge la Sibiu. Imi petrecusem cu familia cateva zile pe Valea Oltului. Toata lumea stie despre vestitele statiuni de acolo, Calimanesti si Caciulata. Dupa o saptamana de relaxare totala prin strandurile cu apa termala, linistea acelor paduri pline seara de luminitele licuricilor ce-si faceau dansul ametitor, racoarea serilor si bucuria aerosolilor montani, ei bine, vine si acea perioada in care cu parere de rau, trebuie sa ne luam ramas bun si sa ne facem planuri pentru vacanta de anul ce urmeaza.
Gata, bagajele la masina, ramas bun si la drum. Printre altele, ma gandesc sa trecem si pe la Curtea de Arges, vestita manastire. Tot ne era in drum si tineam neaparat sa o vizitam. Spun ca era in drum, deoarece tineam mortis sa mergem pe Transfagarasan. Bineinteles, pitorescul nostru traseu, de care nici strainii nu se pot lipsi chiar asa, cu una, cu doua.
De la Curtea de Arges, o luam din loc, usor pana la Vidraru, unde ne mai relaxam putin la vederea maretei intinderi de apa.Nici nu e de mirare ca locurile de campare sunt asa de pline, de oameni, viata si sanatate…
Plecam odihniti in sus, spre ceea ce urmaream de fapt. Drumul printre colinele Fagarasilor. Inestimabilul drum, pentru care s-a muncit si s-au depus atatea eforturi. Cativa magarusi parca ne spun sa mergem usor si ne ureaza Drum Bun…
Putin cate putin, ne facem loc si ajungem sanatosi in varful muntelui, admirand si noi ( cum altfel) lacul Balea…Facem o poza doua si ne pregatim pentru coborasul artistic si curbele ametitoare ale traseului.
In sfarsit, suntem jos, langa Cartisoara. De ce ma impresioneaza satucul de munte? Simplu. Sunt fascinat de originea ciobanului si profesorului Cartan, badea Cartan, care si-a luat inima in dinti, mergand cale lunga pe jos, schimband cateva perechi de opinci, doar, doar sa ajunga la Roma sa-si vada stramosii daci de pe Columna si istoria acestora.
Eram deja in judetul Sibiu si sotia mea isi aminteste despre o diploma, pe care trebuia sa si-o ia de la o Universitatea Lucian Blaga. Imi surade ideea si chiar ma gandeam ca nu am fost niciodata la Sibiu. Ne abatem asadar de la trseu si o dam usor catre Sibiu. Zic sa intru in oras si cum oboseala cam avea ceva de spus, zic sa inoptam aici. Vroiam cumva sa mai si vizitam cate ceva. Vorba ceea: Nu mergi la Sibiu in fiecare zi…Nu si atunci cand esti din Vaslui…
Ajung fara sa vreau intr-un cartier sasesc din oras. Ma uit mirat si aerul medieval pare sa imi dea tarcoale din ce in ce mai mult. Vad ceva care dupa nume, ne-ar putea satisface cerintele pe care le cautam in acel moment. Hotel Bliss, te imbie sa tragi macar o ocheada, sa verifici sau sa ii incerci tipul de ospitalitate.
Tinand cont ca era zi de weekend, am profitat de oferta acestora si am ramas sa profitam de micul dejun suedez, de accesul wi-fi, de parcare privata si de siguranta.
Ne-am bucurat in special de cele mai bune conditii de cazare, de aerul conditionat din camera ( vara, cred ca asta face toti banii), terasa din curtea hotelului, camera superba care se ridica la cele mai inalte standarde de confort.
Nu ne-a mai ramas decat sa ne rezolvam treaba pentru care am venit, eventual, sa terminam a doua zi de vizitat Brukental-ul, Podul Minciunilor si alte idei care au marcat istoria romanilor de-a lungul timpului…